Regele Mihai și Basarabia

În acest articol

Club C’ARTE

M-am trezit dis-de-dimineață. Prin geamul întunecat am observat o ferestruică între norii care acopereau de câteva zile Parisul. Am deschis balconul, am săltat nițel și am trecut mâna prin crăpătura lăsată neprevăzut de un nor mai ușuratic. Am dibuit prin întuneric și l-am apucat pe Soare de o rază, l-am tras spre mine, așa cum trage o femeie de mustață un bărbat frumos, să-i ia temperatura de pe frunte cu buzele, vorba lui Igor Guzun, l-am adus dincoace de nori și l-am rugat să stea cuminte azi pe cer, să nu se ascundă, că tare mi-a fost dor de cerul albastru-albastru al Parisului.

Și dacă e vorba de un bărbat frumos, atunci vreau să vă spun, că nu a fost rege mai frumos pe lumea asta decât Majestatea Sa, Regele Mihai al României. De aceia am luat cartea scrisă de către dr. habilitat Aliona Grati, REGELE MIHAI ȘI BASARABIA, o poveste uitată de neuitat, și am dus-o la BNF Bibliothèque François-Mitterrand, m-am gândit că se va simți bine acolo. Mai întâi am plimbat cartea pe străzile unde clădirile noi îmbrățișează pe cele mai vechi și e atâta armonie și frumusețe, atâția copaci cocoțați pe acoperiși, balcoane, la ferestre, peste tot. Atâta culoare în toamna asta, atâta cer albastru scăldat de soare! Valurile Senei se frământă și se întrec unul pe altul, acostează corăbiile care staționează la mal, se reped și se sfărâmă.


Am pus cartea pe parapet să-i fac o poză, dar vântul jucăuș a început a o răsfoi curios, cu riscul de a o sufla în Sena. L-am rugat frumos: s’il te plaît, sois sage, e o carte deosebită, trebuie răsfoită cu atenție, magistral, pentru că e despre Majestatea Sa, Regele Mihai al României…


Trimite prietenilor:

SUS